marți, 19 iulie 2016

Cand iti fuge pamantul de sub picioare


Suferinta si tristete

Nu stii unde te va duce duce viata... ori unde te va purta...

Asa spune o piesa ce se aude la radio... si cred ca asa este... Niciodata nu stii unde te duce viata, ce se va intampla maine, cine iti va iesi in cale, ce proiect sau job nou poate aparea la orizont din senin sau cine se va indragosti de zambetul tau...

Exista, normal, si reversul, caci nu toate lucrurile ce ti se pot intampla sunt, din pacate, pozitive. Nu vreau sa le amintesc aici decat cateva, mai putin fatale, dar care iti pot schimba perspectiva asupra vietii tale: poti afla, de exemplu, ca iubitul tau te paraseste... brusc... ori ca seful te da afara... ori ca cel care iti placea se insoara cu alta... desi tu il astepti din copilarie sa fie al tau... Adica... toate astea iti intorc brusc lumea cu fundul in sus, si nimic nu mai are acelasi gust ca atunci cand ai deschis dimineata ochii si ai pornit la lupta... Cum sa lupti cu asta?

Va spun eu: nu ai cum. Taci, inghiti, suferi in tacere si pe ascuns, iti pui zambetul de tamp pe fata si incerci sa nu pari afectata de nimic. In fond... iubitul era... cam nepotrivit pentru tine (a se citi ca singurul lui defect era ca.....aaaa.... avea el pe ale lui.... ca orice om!), jobul era prost platit, obositor pana la epuizare si lipsit de satisfactii (oricum iti propusesei de acum 2 ani sa pleci), iar barbatul pe care il vanai in secret de la 15 ani nu mai arata ca la 25...

Astfel de situatii apar frecvent in jurul nostru... si de multe ori nu stim. Pentru ca oamenii se ascund in spatele mastii si sufera in tacere. In fond, ce sens sa aiba vaicareala in public sau lamentarile? Eventual se va gasi un "binevoitor" care sa se bucure de raul tau...

Fiecare om are povestea lui in spate, propria experienta si propriile traume. Fiecare intamplare care ne afecteaza ne ramane undeva intiparita in minte si in suflet, si ne contureaza conduita viitoare si felul cum privim lucrurile. Ceea ce azi juri ca nu o sa faci niciodata peste un an ti se va parea o prostie, un lucru pe care l-ai facut deja si culmea, nici nu regreti.

Cui nu i s-a intamplat macar o data in viata sa aiba parte de una dintre intamplarile de mai sus sau de una asemanatoare? Cine nu a simtit macar o data ca ii fuge pamantul de sub picioare fara macar sa poata reactiona? Cum poti sa te opui si ce poti face cand decizia este unilaterala si cand stii ca nimic nu se mai poate schimba? Ganditi-va atunci cum este sa trebuiasca sa si ascunzi asta fata de restul universului.